Într-un articol din octombrie, publicat pe site-ul de proiecte case si vile Catalog de Case, ridicam un semn de întrebare dacă încălzirea cu centrală termică cu gaze este într-adevăr cea mai bună soluție.
Am decis să aprofundez acest subiect, realizând un program de calcul bazat pe costurile investiției inițiale cât și pe un scenariu statistic de evoluție a prețurilor la energie. În urma introducerii datelor și calculului rezulta costurile totale de instalare și exploatare pe întreaga perioada de timp considerata pentru fiecare soluție de încălzire în parte.
Introduceți datele care se potrivesc situației dumneavoastră în formularul de mai jos (valorile completate implicit, se pot modifica). Sub formularul de calcul găsiți explicații amănunțite despre datele pe care le introduceți în tabel și modul în care se realizează calculul.
Cum functioneaza programul
Date referitoare la casă:
Suprafața construită desfășurată a casei [mp] – parametrul este necesar pentru a estima necesarul energetic al clădirii.
Eficiența energetică a construcției – este un parametru care exprimă care este cantitatea de energie pe care casa la care facem referire o consumă. În situația de față luăm în considerare strict consumul pentru încălzire, exprimat in kWh/mp*an, adică câți kWh de energie sunt necesari pentru a incălzi un mp din casă timp de un an. Eficiența energetică se estimează în urma unui calcul destul de laborios, care ține cont de o multitudine de parametrii.
Orientativ se pot utiliza următoarele valori:
- 15kWh /mp an – Casa pasivă. Se obține doar în condițiile unei izolări termice foarte bune a pereților și acoperișului (200-300mm polistiren), însoțită de sisteme de ventilație cu recuperare de căldură la randament mare și cu aport energetic suplimentar din surse neconvenționale – ex. fațade mari expuse la soare. Economia de energie pentru o astfel de casă este substanțială dar investiția pentru a ajunge la o astfel de performanță este mare.
- 30kWh /mp an – Casa foarte eficienta energetic – a fost un concept lansat de în Germania – casa de 3 litri (de combustibil pe mp si an). Se obține doar în condițiile unei izolări termice foarte bune, însoțită de sisteme de ventilație cu recuperare de căldură.
- 70kWh/mp an – Casa bine izolată, cu reducerea la minim a punților termice, cu etanșeitate bună la trnasferul maselor de aer – preferabil cu sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
- 80-110kWh/mp an – Casa izolata termic. Se poate obține prin anveloparea clădirii cu un strat de polistiren (corect montat) de 100mm, și montarea de tâmplărie și geamuri termoizolante (termopan). La această categorie se înscriu majoritatea caselor obișnuite bine proiectate și construite după anii 2000, la noi din țară.
- 200-350kWh/mp an – Casa neizolata sau cu izolație insuficienta.
Prețul branșamentului la rețeaua de gaz trebuie să includă toate cheltuielile de proiectare şi execuție a racordului de la rețeaua de distribuție până la intrarea ţevii de gaze în casă. Branșamentul la rețeaua electrică este considerat implicit, nefiind luat în calcul separat – orice casă are nevoie de un branșament electric.
Prețul instalațiilor pentru încălzire cu gaze – costurile de achiziție şi montaj pentru centrala şi instalații, sistemul de avertizare pentru scurgeri accidentale, inspecția periodică a instalației de gaze.
Prețul instalațiilor electrice – achiziția şi montajul centralei împreună cu sistemul de stocare (vas de acumulare) pentru încălzirea în timpul zilei şi instalațiile efective de încălzire (radiatoare sau încălzire în pardoseală). Am considerat o centrala electrica care produce energie termica strict prin încălzirea apei cu ajutorul unei rezistente electrice. Randamentul obținut cu un astfel de sistem este comparabil cu cel obținut cu o centrala cu gaz . Exista si sisteme mult mai performante de a încălzire cu energie electrica cum ar fi pompele de căldura, dar nu au fost luate în calcul astfel de soluții.
Perioada de amortizare – reprezintă perioada de timp pentru care se face calculul. Deși construcția are perioada de exploatare lungă (50-100ani) consider că o perioadă de 15-20 ani este satisfăcătoare, având în vedere incertitudinile asupra evoluției prețurilor la energie și a progresului tehnologic pe termen lung sau foarte lung.
Date statistice luate in considerare:
Evoluția prețului la energie, conform unui studiu – Energia UE tendințe până în 2030 – publicat de Comisia Europeana în anul 2010*. Din acest material am extras două grafice care prezintă un scenariu de evoluție a prețului energiei electrice, respectiv gaze naturale.
Evolutia pretului la energie electrica
Scenariu de evolutie a pretului la combustibili fosili
Graficele au fost utilizate doar ca informație privind variația prețurilor, valorile efective de preț pentru energie si gaze fiind cele tarifate de catre companiile furnizoare pentru populație. În formulele de calcul, pentru simplificare, am considerat o creștere liniara a prețului de la valorile din 2012, pana la valorile estimate in 2030 (linia roșie).
Pentru gaze am considerat un preț la momentul actual de 0,1252 – RON / kWh incl. TVA, conform cu tarifele E.ON pentru consumatori casnici.
Pentru energia electrică a fost considerat un plan tarifar – Tarif CR2 – de tip monom cu rezervare, diferențiat pe două zone (vezi http://www.electricafurnizaretn.ro) la o valoare de 0,2251 RON / kWh – in zona de noapte. In mod obligatoriu, instalația termica trebuie sa concepută cu un rezervor (buffer) de acumulare corespunzător dimensionat în asa fel încât odată încălzit noaptea sa nu fie necesara pornirea centralei pe timpul zilei, când tariful este substanțial mai mare.
În mod evident, rezultatele sunt foarte influențate de evoluția a preturilor la energie pe piața internaționala. Experiența de pana acum a demonstrat ca prețul la gaze are variații mai mari și mai violente decât prețul la energie electrica. Un alt element determinant în calcul este planul tarifar pe care îl oferă distribuitorul de energie electrica. Consumul diurn de energie electrică este mai mare, producția de energie electrică fiind dimensionată în funcție de acesta. De aceea noaptea apare un excedent de energie, care, neputând fi stocată ajunge să fie vândută la preturi mult mai mici.
* „EU energy trends to 2030 – published by EUROPEAN COMMISSION Directorate-General for Energy in collaboration with Climate Action DG and Mobility and Transport DG”
